Se afișează postările cu eticheta poezii creştine. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta poezii creştine. Afișați toate postările

luni, 1 octombrie 2012

Dărnicia





Grăbiţi mereu în lucru nostru,ştiind că facem bine
Noi alergăm spre ce ne place,în locuri străine
Ne grăbim să câştigăm profitul cât mai mare
Şi uneori neglijăm  vremea noastră de închinare.

Sântem atraşi de bani s-avem pe săturate
Căci ne gândim că banii mulţi ne aduc de toate
Ne frământăm mintea ce-om face când anii grei vin
Şi ne grăbim să strângem uitând harul divin.

Mai bine strângem cu Domnul pentru veşnicie
Căci cele pământeşti nu ţin aşa de mult pe vecie
Să nu fim avari şi zgârciţi în ce priveşte dărnicia
Căci în ceea ce dai tu la cei săraci stă bucuria.

Mulţi bogaţi sânt trişti ,posomorâţi şi fără bucurie
Iar conştiinţa lor şi viaţa lor e stearpă ca o pustie
Deşi au multe lucruri scumpe şi-s de invidiat
Ei sânt încolţiţi de moarte de stres şi de păcat.

Dă drumul  mulţumirii şi bucuriei să intre în viaţa ta
Cinsteşte şi iubeşte dărnicia şi umblă după ea
Ea îţi va descuia râul ce reâmprospătează  mereu viaţa
Ochii îţi vor fi mai strălucitori şi senină-ţi va fi faţa.

Doamne lasă dărnicia peste oamenii bogaţi
Şi te rog pentru săraci nici ei să nu fie uitaţi
Doamne dă-ne mulţumirea c-am făcut ce trebuia
Şi în mulţumirea noastră noi te-om binecuvânta.

luni, 30 ianuarie 2012

Mai sânt pe acest pământ giganți


Mai sânt pe acest pământ giganți
Așa cum era Goliat
Încrezuți și îngâmfați
Fără milă și ciudați
Și ce zic spun cu păcat.


David i-a ieșit înainte
Fără nici un pic de teamă
Ceilalți fără de cuvinte
Se uitau cu loare aminte
Cum începe această dramă.


Dar David e mai puternic
Duhul Sfânt este cu el
Îl lovește pe nemernic
Cu o forță de oțel
Și-și atinge al său țel.


Piatra îl lovește în frunte
Goliat se prăbușește
În țărână ca un munte
David cu sabia lovește
Și capul său se pravălește.


Domnul ne dă biruința
 Că ești mic sau că esti mare
Însă dacă ai credință
Și a sa sfăntă chemare
Nimeni nu va putea să te doboare.

marți, 13 decembrie 2011

Disprețul

Dispreţul 

Poezii 

poezii creştine 


 Disprețul, e mândria, să vezi cu ochii răi pe semeni
Și să crezi, mai bun ca tine, nu e nimeni
Asta e mândria ce te paște și te înalță-n ochii tăi
Ca să mergi cu mare fală pe cărarea celor răi.

Privind sus din înălțime săi disprețuiești pe toți
Iar pe cei ce-ți stau în cale să îi faci tâlhari și hoți
Clevetirea-i pentru tine ca o dulce prăjitură
Și-n adîncul ființei tale se zărește numai ură

Bunul simț îl calci adesea când cauți folosul tău
Și pentr-un adevăr de fățadă tu recurgi chiar și la rău
Cei ce nu gândesc ca tine tu-i disprețuiești mereu
Dar să știi o dată-n cale îți va ieși Dumnezeu.

Și atuncea ce vei face când rănit în al  tău eu
Cu puterea Lui cea mare te va smeri Dumnezeu
Ca fost răbdător cu tine te-a lăsat să mergi cum vrei
Însă gata cu mândria a trecut și vremea ei.

Mulțumesc acuma Doamne că smerești pe cei înălțați
Le calci mândria în picioare și le arăți că sânt ratați
Tot cei infectat cu ură Tu Doamne înlocuiești
Iar pe noi în siguranță de ură tu ne păzești.

Mărturii

Ioan 3:33
Cine primeşte mărturia Lui adevereşte prin aceasta că Dumnezeu spune adevărul.

Ioan 5:34
Nu că mărturia pe care o primesc Eu vine de la un om; dar spun lucrurile acestea pentru ca să fiţi mântuiţi.

Totalul afișărilor de pagină

Lista mea de bloguri

Free SEO Tools

Powered By Blogger

SEO Monitor

Google PageRank buton

Googlebot Ultima accesare

Meta Tag Analiza

Social Bookmark Tool

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare